Cu fiecare stare de boală mai aproape de …desăvârşire

            Se spune ca oamenii se îmbolnăvesc în medie până la vârsta adultă de : o boală care le ameninţă viaţa, douăzeci de boli serioase şi aproximativ două sute de boli de gravitate medie.

            Are aceasta vreo semnificaţie de care cei mai mulţi  nu suntem conştienţi?

            Dar faptul ca alegem bolile şi că există o diversitate atât de mare în condiţii identice de mediu si fond genetic  are vreo semnificaţie? Ne acordăm timp să înţelegem ce vrea să ne transmită boala sau ne grăbim uneori mult prea tare s-o înlăturăm crezând astfel că mereu o vom învinge ?

            Boala arată întotdeauna omului, atunci când apare în viaţa lui , cât de mic şi de nepunticios este el!  Este suficient ca cel mai mare preşedinte al unei ţări puternice să fie vizitat de boală pentru ca aceasta să facă din el un biet neputincios. Astfel cu toţii , oamenii luptă din rasputeri împotriva bolii , dorind să o înlăture pentru totdeauna uitând sau nevrând să înţeleagă că renunţând la luptă şi încercând să o asculte ar reuşi să-i înţeleagă mesajul.

            Poate părea cel puţin ciudat dar totuşi lucrurile chiar stau în modul următor : boala ca însoţitor poate deveni , printr-o adâncă înţelegere , un prieten înţelept care ne poate ajuta să găsim adevărata cale spre sănătate și confort psihic mai întâi , apoi și fizic.

            Este paradoxal dar  boala chiar poate deveni dintr-un aparent inamic , un prieten aşa cum rareori putem găsi printre oameni : un prieten ONEST ! Un prieten care demască comportamenul nostru egoist şi ne ajută să facem cunoştinţă cu UMBRA. Un prieten care ar avea tupeul să ne arate în faţă aspecte ale umbrei ar fi pur şi simplu considerat duşman. Astfel este considerată şi boala : nu putem să o iubim pentru că este prea ONESTĂ.

            Ce anume am putea folosi pentru a înţelege mai bine mesajul bolii?

Simptomele sunt acelea care  printr-o analiză corectă ne–ar ajuta să înţelegem ce ne lipseşte în realitate, ce se află în umbră , la ce anume ne-am opus prea mult timp . Şi ceea ce este  frumos este că simptomele vor continua să apară atâta timp cât mesajul nu va fi încă înţeles. Ceea ce este mai puţin plăcut este că ele revin din ce în ce mai puternic cu cât am ocolit o analiză corectă  şi cu cât am încercat mai mult să înfruntăm boala cu orice mijloace. Este ca şi cum într-un război , partea înfrăntă într-una dintre bătălii se repliază şi încearcă noi strategii surprinzătoare pentru un nou atac cu succes sigur.

Vindecarea devine în acest sens o maturizare şi o creştere a gradului de conştienţă al fiecărui convalescent. Aşa cum lumina transformă întunericul luminându-l şi niciodată invers , aşa conştientizarea aduce în înţelegere aspecte ale UMBREI. Dar acest lucru este posibil abia atunci când ai integrat amândoi polii şi deci i-ai trăit ; abia atunci poţi începe unificarea contrariilor. Acest lucru este cel mai posibil de realizat atunci când trăieşti cu curaj şi nu cauţi să eviţi viaţa.

Însă ca să ajungem la integrarea polilor se pare că nu există decât calea trăirii şi aflării lor prin internediul bolii, adică prin exprimarea corporală a ceea ce nu am putut sau nu am avut curajul de a  trăi de-adevăratelea în viaţa noastră. Diferenţa o face intensitatea stării de boală şi gradul ei de repetabilitate. Şi sigur cu toţii ne dorim să suferim cât mai puţin , să fim cât mai mult timp cu putinţă sănătoşi. Vorba aceea: sănătatea este mai bună decât toate!

Ce ne rămâne deci de făcut?

Fie să căutăm să înţelegem semnificaţia apariţiei stării de boală în viaţa noastră fie să acceptăm tot ce ne oferă viaţa fără împotrivire, cu calm , fără a evalua la tot pasul , fără să ne implicăm pasional , fără a ne ataşa de diversele forme de manifestare înconjurătoare. Calmul nu este acela de dezinteres şi indiferenţă ci acela care ne aduce luciditate şi echidistanţă prin nejudecarea celorlalţi sau a evenimentelor din viaţa noastră, lucru greu de gândit şi mult mai greu de făcut…….

Dintre aceste două căi, prima, cea a căutării semnificaţiei stării de boală poate fi la îndemână cu ajutorul unei consilieri de specialitate, care are printre  instrumentele  de bază lucrul cu metafora, cu simbolul şi analogia ca alternativă la : medicamente, operaţii şi tratamente alopate.

Vă aştept în cabinetul de psihologie  pentru ca împreună să încercăm să dăm un înţeles stării de boală în viaţa noastră!

Distribuie pe:
Acest articol a fost publicat în Unificarea contrariilor. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.