Organul iubirii

O rodnică cateheză mi-a prilejuit azi să pot face nişte legături utile pentru a limpezi problema atât de spinoasă a iubirii de celălalt.

Aproapele este fratele..sau toti aceia pe care ar fi bine sa-i vedem si cu care sa ne comportam, ca si cu un frate biologic. Avem ADN asemanator cu totii; si ADN biologic dar mai ales spiritual.

Crestinii care se impartasesc cu Sfantul Trup si Scumpul Sange al Mantuitorului, au acelasi ADN.

Cât este de extensibilă inima noastră pentru a face loc aproapelui înăuntru?

Ceea ce o reţine de la a fi încăpătoare  este neputinţa noastră.

Sau mai bine zis când este ea extinsă şi pentru cât timp? Potenţialitatea ei de extindere există  permanent, doar suntem făcuţi după chipul şi asemănarea Lui!

Când apare aceasta? Când dispare?

Ştim de la Apostolul Pavel definiţia perfectă a iubirii:

 
 “Dragostea îndelung rabdă, dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată”. Care dragoste nu cade niciodată? Dacă ar fi a noastră ar fi bine..dar a noastră cade adesea.. Cea a Mântuitorului nu cade niciodată pentru că este chiar dragostea Dumnezeului nostru, a făcătorului nostru. Care din iubire nețărmurită ne-a făcut pe noi!   Oricând o cerinţă a acestei definiţii nu este respectată, dragostea cade…adică adesea…mai mereu. În cateheză se punea problema paradoxala a  distanţării de Dumnezeu în virtutea libertăţii –acest imens, infinit de preţios cadou dat nouă odată cu facerea noastră : LIBERTATEA. Putem privi  acest organ al dragostei -INIMA-ca un mușchi ( ceea ce și este) care neantrenat din toate punctele de vedere ( al celor enumerate mai sus) este evident că nu va fi extinsă la maxim! Doar extinsă la maxim se unește cu Hristos!   Dumnezeu este mereu acolo, lângă inima noastră. El nu pleacă de acolo…dar alegând să nu respectăm DEFINIŢIA( doar suntem liberi!) , inima noastră se stafideşte, se strânge, se atrofiază. Și astfel nu se mai lipește de Dumnezeu. Inima este în deplină funcționare, la capacitate maximă, la dimensiuni maxime doar atunci când DEFINIȚIA IUBIRII este respectată în întregime. Nu cu jumătăți de măsură. Atunci și doar atunci inima noastră se lipește de Dumnezeu! Doar atunci simțim inima noastră parcă ținută în palma Lui Dumnezeu! Sunt fragmente de minute, uneori ore, în cea mai fericită situație câte 1-2 zile, după împartășirea cu Trupul și SangeleLui! Transfuzie de la INIMĂ la inimă…Ce minune și ce tristețe amară: să treacă sângele Dumnezeului nostru prin noi, prin inima noastră și să nu putem să-L păstrăm decât puțin….   Este amețitor să știi, să înțelegi, că atunci când faci curat în inima ta, acele (destul de) rare situații când este cât de cât curat ( după Taina Sfintei Spovedanii), inima este atât de încăpătoare, încât printr-un mare dar, Domnul Însuși Isi poate pleca capul Său ! Asta poate fi o ora, o zi..câteva zile….fiecare după efortul de auto-supraveghere pe care îl poate face.   În psihologie se folosește un termen care mie îmi place foarte mult: conținător. Este acea caracteristică a unui bun psiholog care poate ține/con-ține/sus-ține orice problemă ar avea pacientul. Astfel îl poate însoți în suferința lui cu ..succes.   Există o știință de graniță, psihocardiologia, știință care cercetează legăturile dintre psihic și funcționarea inimii . Ea  a stabilit legaturi între sentimentele de  frică, furie, tristeţe, stări de nervozitate, mânie, descurajare frustrare, melancolie, obsesia pentru performanță, depresie, stări conflictuale și boala de inimă. Inimi bolnave de lipsa iubirii…de lipsa trăsăturilor iubirii,  predate de Mântuitorul Însuși prin lecții practice, să nu avem motiv să spunem că nu știm cum se iubește corect ! Iar noi, suntem ca niste elevi rasfatati care pretindem ca nimeni nu ne-a predat DEFINITIA !  

Distribuie pe:
Acest articol a fost publicat în Psihologie creștină. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.